Raport cultural – Bucureștiul Creativ

Duminică, 19 octombrie 2025, cimitirul din Drăgășani a găzduit un moment de profundă semnificație culturală: ceremonia de depunere de flori la mormântul scriitorului Gib I. Mihăescu (1894-1935). Evenimentul, organizat în memoria unuia dintre cei mai importanți prozatori interbelici români, a reunit reprezentanți ai autorităților locale, membri ai comunității culturale, clerici și iubitori ai literaturii într-o atmosferă de respect și solemnitate.

Toamna aureliană a Drăgășanilor

Dimineața de duminică a fost binecuvântată cu un cer senin de un albastru intens, specific toamnei valcene. Soarele blând filtra prin frunzele galbene și verzi ale copacilor seculari din cimitir, proiectând umbre lungi și dansante pe aleile pavate. Temperatura plăcută a permis participanților să se adune în ținute de toamnă – costume elegante, jachete și pulovere -, creând un contrast viu cu albul crucilor de marmură și verdele vegetației.

Lumina caldă a dimineții conferea întregii scene o aură aproape pictorală, transformând cimitirul într-un loc de pace profundă și reflecție spirituală. Frunzele căzute pe pavaj, în nuanțe de galben și ocru, completau tabloul tomnatic perfect pentru o ceremonie dedicată memoriei culturale.

Mormântul lui Gib I. Mihăescu: Un monument al respectului

Crucea albă, impunătoare prin simplitatea sa, domină spațiul ceremonial. La baza ei, tricolorul românesc adaugă o notă de demnitate națională, amintind că scriitorul aparține patrimoniului cultural al întregii țări. Mormântul a fost împodobit cu coroane funerare spectaculoase – flori albe, roșii aprins, margarete și maci artificiali -, aranjate cu grijă în jurul piedestalului. Fotografiile ovale ale scriitorului și ale soției sale, Elena Gib Mihaescu, privesc spre vizitatori din medalionele de pe mormânt, păstrând vie amintirea celor doi.

Două lanterne decorative din metal negru, cu lumânări aprinse înăuntru, flanchează mormântul, aducând o lumină simbolică în această zi de comemorare. Pe lângă coroane, ghivece cu flori proaspete – crizanteme și alte plante de sezon – completează decorațiunea, demonstrând grija cu care comunitatea îngrijește acest loc de odihnă veșnică.

Ceremonia religioasă: Spiritualitate și tradiție

Părintele, îmbrăcat în veșminte liturgice impresionante – o rasă din catifea neagră și vișinie, brodată bogat cu motive aurii, simbolizând măreția ritualului ortodox -, a oficiat slujba de pomenire cu solemnitate și devoțiune. În mâini ținea tămâia și florile binecuvântate, iar vocea sa ritmic-rugăcioasă se împletea cu liniștea cimitirului.

La picioarele sale, pe o masă acoperită cu față de masă albă și un covoraș albastru pentru prosternare, erau așezate obiectele liturgice: icoana Sfântului Ioan Botezătorul, o farfurie cu colivă tradițională (simbol al învierii și al comuniunii cu cei adormiți), o lumânare aprinsă, o sticlă de vin roșu pentru parastasul de suflet și o sticlă de Dorna – apă binecuvântată pentru stropirea mormântului. Prezența acestor elemente tradiționale sublinia legătura profundă dintre credința ortodoxă și cultura românească, o legătură pe care Mihăescu însuși a explorat-o în opera sa.

Prezența autorităților și discursurile oficiale

Primarul municipiului Drăgășani, Costinel Stoica, îmbrăcat într-un costum albastru impecabil cu cămașă albă și cravată în dungi, a fost figura centrală a ceremoniei civile. Poziționat lângă masa ceremonială, cu mâinile îmbrățișate într-un gest de respect, edilul a adresat câteva cuvinte emoționante despre importanța lui Gib I. Mihăescu pentru identitatea culturală a orașului.

În discursul său, primarul a subliniat necesitatea de a păstra vie memoria scriitorului și de a promova opera sa în rândul tinerelor generații. A vorbit despre proiectele viitoare ale municipalității – consolidarea Casei Memoriale Gib I. Mihăescu, organizarea de evenimente literare dedicate și includerea operei scriitorului în programele educaționale locale. Prezența sa alături de alți reprezentanți ai autorităților locale demonstrează angajamentul administrației față de valorificarea patrimoniului cultural.

Comunitatea reunită: Un mozaic generațional

Ceremonia a adunat laolaltă aproximativ 30-40 de persoane, formând un grup divers și reprezentativ pentru comunitatea drăgășeneană. În fotografia de grup, participanții formează un semicerc în fața mormântului, fiecare cu expresia sa personală de respect și recunoștință.

Se pot observa:

• Vârstnici care au crescut citind operele lui Mihăescu, unii dintre ei probabil având amintiri personale legate de scriitor sau de familia sa
• Reprezentanți ai instituțiilor culturale locale, îmbrăcați formal, purtând însemne oficiale
• Intelectuali și pasionați de literatură, unii ținând în mâini telefoane pentru a documenta momentul
• Femei elegante în costume de toamnă – una în jachetă maro cu imprimeu leopard, alta în costum bej, altele în jachete violet și roz
• Bărbați în costume întunecoase sau jachete casual
• Chiar și un copil mic, îmbrăcat într-un costum sportiv cu tricolorul, simbol al transmiterii valorilor culturale către noua generație

Această diversitate generațională și socială subliniază puterea unificatoare a culturii și importanța pe care comunitatea o acordă patrimoniului său literar.

Simbolistica steagurilor: Identitate și apartenență

În fundal, drapelele Uniunii Europene și ale României flutură discret în briza ușoară de toamnă, creând un cadru simbolic puternic. Prezența steagului european alături de tricolor reprezintă echilibrul pe care România îl menține între valorile europene moderne și păstrarea identității culturale naționale. Această imagine vizuală transmite mesajul că memoria culturală nu este în contradicție cu progresul, ci mai degrabă îl fundamentează.

Detalii ceremoniale: Respectul față de tradiție

Masa ceremonială albă, acoperită cu o față de masă imaculată, este un punct focal al evenimentului. Pe lângă obiectele liturgice deja menționate, pe masă se află și:

• Un buchet de flori multicolore – roșii, galbene, margarete albe – aducând culoare și viață în atmosfera solemnă
• O plantă verde în ghiveci, simbol al continuității vieții
• Coliva frumos decorată, pregătită conform tradiției ortodoxe pentru pomenirea sufletului
• Un pahar cu vin roșu, parte din ritualul de pomenire

Toate aceste elemente sunt aranjate cu grijă pe un covoraș albastru cu chenare albe, culori care amintesc de cerul și curățenia spirituală.

Cadrul natural: Cimitirul ca spațiu de memorie culturală

Cimitirul din Drăgășani este un loc plin de istorie și frumusețe discretă. Crucile albe se înalță printre copacii înalți, creând o pădure de monumente care povestesc istoria comunității. Aleile pavate, bine întreținute, sunt flanate de vegetație îngrijită – arbuști decorativi, ghivece cu flori, tufișuri verzi.

În fundal se pot observa alte morminte istorice, fiecare cu povestea sa, iar turnul de apă din depărtare amintește de infrastructura urbană care înconjoară acest spațiu de liniște. Contrastul dintre agitația vieții moderne și pacea eternă a cimitirului oferă un cadru perfect pentru reflecție asupra tranzitoriului vieții și permanenței operei artistice.

Momentul fotografiei de grup: Unitatea în diversitate

Fotografia de grup captează esența evenimentului. Participanții, aliniați pe trei rânduri în fața mormântului, prezintă o varietate remarcabilă de atitudini și expresii. Unii zâmbesc discret, alții păstrează o expresie sobră și respectuoasă. Primarul Stoica, poziționat aproape de centru, împreună cu părintele în veșminte liturgice la stânga, formează nucleul ceremonial al grupului.

Se observă o atmosferă de camaraderie și respect mutual – oameni din medii diferite, uniți de dragostea pentru cultură și de respectul față de memoria scriitorului. Umbra lungă proiectată pe pavaj de grupul de participanți adaugă profunzime fotografiei, simbolizând poate și umbra trecutului care se întinde peste prezent, conectând generațiile.

Semnificația culturală: De ce Gib I. Mihăescu contează astăzi

Gib I. Mihăescu (1894-1935) rămâne una dintre cele mai fascinante figuri ale literaturii române interbelice. Născut în Drăgășani, a devenit cunoscut pentru romanele sale psihologice care explorează profunzimile sufletului uman, alienarea modernă și căutarea identității. Opere precum “Donna Alba”, “Rusoaica” și “Sfântul Gheorghe” au marcat epoca și continuă să fie studiate pentru profunzimea lor psihologică și stilul literar rafinat.

Faptul că, la aproape 90 de ani de la moartea sa, comunitatea drăgășeană continuă să organizeze astfel de ceremonii demonstrează vitalitatea moștenirii sale. Într-o epocă dominată de rapid și efemer, evenimentul de duminică a fost un memento despre valoarea durabilă a literaturii autentice și despre importanța păstrării memoriei culturale.

Impactul asupra comunității: Cultura ca factor de identitate

Astfel de evenimente nu sunt simple ritualuri comemorative – ele joacă un rol esențial în consolidarea identității culturale a comunității. Pentru locuitorii Drăgășanilor, Gib I. Mihăescu nu este doar un scriitor din manualele de literatură, ci parte din patrimoniul local, un motiv de mândrie și un simbol al contribuției orașului la cultura națională.

Prezența autorităților locale, a bisericii și a cetățenilor demonstrează că această conștiință culturală este vie și activă. Evenimentul de duminică devine astfel un moment educativ, mai ales pentru tinerii participanți, care învață prin experiență directă valoarea tradiției și a memoriei culturale.

Perspective de viitor: Recomandări pentru valorificarea patrimoniului

Bucureștiul Creativ consideră că evenimentul de la Drăgășani oferă un model excelent de bună practică în valorificarea patrimoniului cultural local. Cu toate acestea, propunem câteva sugestii pentru îmbunătățirea și extinderea acestor inițiative:

1. Organizarea de lectori publice din opera lui Mihăescu în zilele premergătoare ceremoniei, pentru a familiariza publicul larg cu textele scriitorului.
2. Crearea unui circuit turistic cultural “Pe urmele lui Gib I. Mihăescu” în Drăgășani, incluzând casa memorială, locurile frecventate de scriitor și mormântul său.
3. Instituirea unui premiu literar local pentru tineri prozatori, care să poarte numele scriitorului și să încurajeze creativitatea literară.
4. Dezvoltarea de parteneriate cu universități și institute de cercetare literară pentru organizarea de sesiuni academice dedicate operei lui Mihăescu.
5. Digitalizarea și promovarea online a evenimentelor comemorative, pentru a ajunge la un public mai larg, inclusiv la diaspora românească.

Bucureștiul Creativ salută această inițiativă exemplară și încurajează alte comunități din România să urmeze modelul Drăgășanilor în valorificarea patrimoniului cultural local. Memoria nu este o povară, ci o comoară – și duminica de 19 octombrie 2025 a demonstrat-o din plin.

---

Raport realizat de Bucureștiul Creativ – ONG pentru promovarea culturii și artelor

Data: 20 octombrie 2025

Fotografie: Arhiva evenimentului